Dupa capturarea Siracusei, in timpul celui de-al Doilea Razboi Punic, printr-o strategie care consta in a cuceri cartier dupa cartier si prin tradarea unui prefect al cetatii, Arhimede a fost ucis, in 212 i.e.n., de catre un soldat care l-a gasit desenand figuri geometrice pe nisip. Arhimede era asa de atent la calculele sale, incat atunci cand l-a vazut pe soldat i-a spus : ‘Noli turbare meos circulos” - “Nu-mi strica cercurile.” Soldatul nu a stiut cine este cel pe care l-a ucis. Conducatorul romanilor, Marcellus, indurerat de aceasta veste s-a ingrijit de inmormantarea lui Arhimede.

Titus Livius, povesteste in scrierile sale despre Arhimede, astfel: “La Syracusa se afla acel om fara seaman, …, cercetator al cerului, cunoscator al stelelor, inventator neintrecut, constructor de masini de razboi, capabil, prin geniul sau de om de stiinta in slujba apararii patriei, sa zadarnicesca efortul a mii de romani”.

Cateva din descoperirile sale din domeniul matematicii si al mecanicii s-au pastrat : “Masurarea cercului” (aproximarea rationala a  lui p), “Sfera si cilindrul”, “Corpurile care plutesc” (care sta la baza Legii Hidrostaticii) si “Spirale”.